Hemangiomul este o tumoră benignă, non-canceroasă, care se dezvoltă din vasele de sânge.
Hemangioamele vertebrale se dezvoltă din vasele de sânge care „hrănesc” corpurile vertebrale, în special segmentele toracal și lombar ( zona cervicală, e mult mai rar afectată).
Conform studiilor de specialitate, hemangioamele sunt cele mai frecvente tumori non-canceroase dezvoltate la nivelul coloanei vertebrale, fiind întâlnite la aproximativ 10% din populație.
Majoritatea nu dau simptome, prin urmare nu vor fi descoperite sau vor fi diagnosticate incidental, pur întâmplător, în urma unor examinări de rutină sau de control. În astfel de cazuri, dacă hemangioamele nu sunt simptomatice, nu necesită tratament chirurgical ci doar supraveghere și reevaluare imagistică prin CT ( computer tomograf) sau RMN (rezonanță magnetică nucleară) cu substantă de contrast.
Există și hemangioame vertebrale simptomatice, care se manifestă diferit din punct de vedere clinic în funcție de localizarea acestora :
- Dacă hemangiomul este localizat în interiorul corpului vertebrei, e posibil ca singurul simptom să fie durerea la nivelul spatelui, în dreptul formațiunii.
- Dacă hemangiomul depășește limitele osoase ale corpului vertebral, există riscul de a comprima rădăcini nervoase sau măduva spinării, caz în care simptomatologia poate fi următoarea :
- durere care iradiază la nivelul mâinilor, picioarelor
- scăderea forței musculare
- amorțeli, furnicături, scăderea sensibilități
- tulburări sfincteriene : incontinență/retenție urinară sau de materii fecale
În ceea ce privește tratamentul hemangioamelor, acesta se impune în cazul în care pacientul prezintă simptome și semne neurologice dintre cele expuse mai sus.
Medicul va lua în considerare următoarele aspecte : mărimea hemangiomului, localizarea, simptomele și vascularizația. În funcție de aceste criterii, se poate opta pentru :
- embolizare vasculară
- radioterapie
- kyfoplastie (în cazul în care se asociază o fractură vertebrală produsă prin tasare)
- tratament chirurgical cu decompresie și rezecția formațiunii
- fuziune și fixare cu plăcuțe, șuruburi ( în cazul instabilității coloanei vertebrale)
